Combinaţia de insulină bazală şi un agonist de receptori GLP-1 (lixisenatidă) este destinată pacienţilor cu diabet de tip 2 care nu reuşesc să atingă ţinta de control glicemic cu tratamentul actual. Specialiştii diabetologi subliniază că medicul specialist este cel care va decide căror pacienţi li se potriveşte noua combinaţie terapeutică.

„Deşi în prezent dispunem de o gamă largă de opţiuni terapeutice, există încă multe cazuri în care controlul glicemic nu este atins. Noul medicament ajută un număr mare de pacienţi să îşi îmbunătăţească ţinta de control glicemic. În matematică, întotdeauna 1 plus 1 fac 2. În cazul de faţă, 1 plus 1 fac mai mult decât 2 dacă ne referim la beneficiile terapeutice: complianţă şi aderenţă la tratament, control glicemic şi atingerea ţintei terapeutice a hemoglobinei HbA1c”, a declarat preşedintele Societăţii Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice, prof. dr. Romulus Timar.

Aproximativ 50% dintre persoanele cu diabet zaharat de tip 2 care urmează un tratament antidiabetic oral sau cu insulină nu îşi ating ţinta de control glicemic.

„Voi fi foarte tranşant în a eticheta acest moment ca unul revoluţionar. De ce? Pentru că această combinaţie de raport fix, dar titrabil, este o metodă revoluţionară de a cuprinde două preparate într-un stilou. (…) Este important să avem acces nu numai la tratamente eficiente, ci şi la tratamente ce contribuie la îmbunătăţirea calităţii vieţii persoanelor cu diabet, printr-o bună tolerabilitate şi creşterea aderenţei la tratament – prin uşurinţa în administrarea terapiei.”, a explicat prof. dr. Nicolae Hâncu, membru de onoare al Academiei Române şi preşedinte de onoare al Federaţiei Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice.

Efecte secundare reduse

Noua combinaţie terapeutică a fost aprobată în noiembrie 2016 de către FDA (Administraţia Statelor Unite pentru Alimente şi Medicamente) şi de EMA (Agenţia Europeană a Medicamentului).

Siguranţa şi eficacitatea medicamentului în obţinerea controlului glicemic au fost evaluate în două studii clinice randomizate de fază 3, care au inclus în total aproximativ 1.900 de pacienţi cu diabet zaharat de tip 2. Noul medicament a demonstrat îmbunătăţiri clinice semnificative statistic ale valorilor hemoglobinei A1c (HbA1c) comparativ cu fiecare dintre componentele sale individuale. Obţinerea controlului glicemic nu a dus la creşterea frecvenţei hipoglicemiilor în cazul tratamentului combinat, faţă de insulina glargin administrată în monoterapie, efectul pe greutatea corporală fiind neutru.

De asemenea, frecvenţa evenimentelor adverse gastro-intestinale a fost mai redusă faţă de lixisenatidă.

Dr. Iulia Ionescu, general manager al Diviziei de Diabet şi Boli Cardiovasculare Sanofi România şi Moldova, a ţinut să felicite Ministerul Sănătăţii pentru cele 35 de medicamente nou introduse, în 2018, pe lista medicamentelor gratuite şi compensate.

„Între 2008 şi 2013, aproape că nici un medicament descoperit şi lansat în Europa nu a fost lansat şi în România. Din 2014 lucrurile au început un pic să se schimbe. În acel an au apărut circa 40 de medicamente după marea pauză de 6 ani. Din 2015, ritmul a scăzut din nou şi s-au introdus pe listele de medicamente gratuite şi compensate cam 15-20 de medicamente noi pe an. Iar anul acesta, trebuie să subliniez acest lucru, s-a obţinut o îmbunătăţire importantă a accesului la medicamente. Suntem în luna iunie şi deja s-au aprobat încă 35 de produse inovative. Este un lucru care trebuie lăudat.”, a declarat dr. Iulia Ionescu, general manager al Diviziei de Diabet şi Boli Cardiovasculare Sanofi România şi Moldova.diabet zaharat tip 2medicamentdiabetologiSocietatea Română de DiabetNutriţie şi Boli Metabolice